Obiceiuri si datini de anul nou in Bucovina
De anul nou colindele sunt mai diferite decat cele de Craciun. Aici se integreaza cete care umbla cu uratul (plugusorul), capra, ursul, caiutii, etc si care sunt mai bogate in continut. In ajunul Anului Nou, copiii umbla cu uratul sau cu buhaiul, iar adultii cu plugul sau buhaiul mare, cum i se zice in Frasin. Copiii cei mici, in numar de unul sau doi, umbla cu uratul, avand acompaniament doar cate un clopotel, iar cei mai mai umbla cu buhaiul.
Descriere buhai
Buhaiul este un instrument de acompaniament care consta intr-o putina desfundata, legata la gura cu piele de vita, bine intinsa, prevazuta in mijloc cu un orificiu prin care trece o suvita de par din coada de cal, lunga de circa 40-50 cm. Prin tragerea parului cu mana umezita se obtine o vibratie a pielii care produce un sunet ce imita mugetul plăvanilor si cu care este acompaniat colindătorul in timp ce declamă urătura. Sunt nelipsiti clopoteii si uneori fluierul, precum si harapnicul ori biciul cu care se pocneste din cand in cand. Ceata copiilor ajunge pana la cinci sau chiar opt membri.
Cei mari umbla cu plugul tras de boi. Plugul este bogat impodobit. Boii sunt acoperiti cu lăicere, la jug au canaci divers colorati si năframe. Panglici, ciucuri, hârtii colorate, crengute de brad si clopotei completeaza recuzita plugului. Si la plugul celor maturi nu pot lipsi buhaiul, tălăngile şi biciul. Ceata uratorilor poate numara 15-20 barbati. Se umbla din casa in casa din belsug si fericire in noul an.
In majoritatea variantelor sale, plugusorul de tip clasic este un imn inchinat muncii datatoare de bunastare si impliniri. Datina plugusorului reprezinta un fapt istoric mitizat: opera imparatului Traian, care extinde la maxim agricultura in Dacia cucerita.
Jocul caprei ramane unul din
tre reprezentarile dramatice cu mare priza la localnici, detinand primul loc in raport cu celelalte reprezentari zoomorfe.
Ursul este cea de a doua reprezentatie dramatica de o vechime considerabila, indragita de localnici pentru valoarea sa spectaculoasa. Masca ursului este confectionata din blana de urs sau de oaie. Tiganul are fata innegrita de funingine, iar pe cap o palarie mare, cu boruri largi, si este imbracat saracacios. In timp ce bate ciurul intr-un mod specific, ii striga ursului o serie de strigaturi, cele mai multe dintre acestea avand un limbaj foarte colorat. Ursul, numit Martin sau Gavril, joaca tot timpul sprijinindu-se pe o bata.
Caiutii, in numar de patru, nu au o sceneta propriu-zisa, ci prezinta o suita de dansuri, jocul caiutilor fiind un joc de virtuziotate. Alaturi de caiuti se mai afla doi harapi, costumati in bluze rosii, cu coifuri pe cap, in maini cu buzdugane, un turc, un crai, care au turbane rotunde si inalte, o cucoana, un urator imbracat in costum national.
Descriere buhai
Buhaiul este un instrument de acompaniament care consta intr-o putina desfundata, legata la gura cu piele de vita, bine intinsa, prevazuta in mijloc cu un orificiu prin care trece o suvita de par din coada de cal, lunga de circa 40-50 cm. Prin tragerea parului cu mana umezita se obtine o vibratie a pielii care produce un sunet ce imita mugetul plăvanilor si cu care este acompaniat colindătorul in timp ce declamă urătura. Sunt nelipsiti clopoteii si uneori fluierul, precum si harapnicul ori biciul cu care se pocneste din cand in cand. Ceata copiilor ajunge pana la cinci sau chiar opt membri.
Cei mari umbla cu plugul tras de boi. Plugul este bogat impodobit. Boii sunt acoperiti cu lăicere, la jug au canaci divers colorati si năframe. Panglici, ciucuri, hârtii colorate, crengute de brad si clopotei completeaza recuzita plugului. Si la plugul celor maturi nu pot lipsi buhaiul, tălăngile şi biciul. Ceata uratorilor poate numara 15-20 barbati. Se umbla din casa in casa din belsug si fericire in noul an.
In majoritatea variantelor sale, plugusorul de tip clasic este un imn inchinat muncii datatoare de bunastare si impliniri. Datina plugusorului reprezinta un fapt istoric mitizat: opera imparatului Traian, care extinde la maxim agricultura in Dacia cucerita.
Jocul caprei ramane unul din
tre reprezentarile dramatice cu mare priza la localnici, detinand primul loc in raport cu celelalte reprezentari zoomorfe.Ursul este cea de a doua reprezentatie dramatica de o vechime considerabila, indragita de localnici pentru valoarea sa spectaculoasa. Masca ursului este confectionata din blana de urs sau de oaie. Tiganul are fata innegrita de funingine, iar pe cap o palarie mare, cu boruri largi, si este imbracat saracacios. In timp ce bate ciurul intr-un mod specific, ii striga ursului o serie de strigaturi, cele mai multe dintre acestea avand un limbaj foarte colorat. Ursul, numit Martin sau Gavril, joaca tot timpul sprijinindu-se pe o bata.
Caiutii, in numar de patru, nu au o sceneta propriu-zisa, ci prezinta o suita de dansuri, jocul caiutilor fiind un joc de virtuziotate. Alaturi de caiuti se mai afla doi harapi, costumati in bluze rosii, cu coifuri pe cap, in maini cu buzdugane, un turc, un crai, care au turbane rotunde si inalte, o cucoana, un urator imbracat in costum national.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
