Din ajunul Craciunului si pana in ziua de Anul Nou, colindatorii pornesc in alai, oprindu-se la casele oamenilor pentru a le vesti Nasterea Domnului si a le face urari de sanatate si belsug. Copii si tineri de la sate si de la oras, toti se dedica in aceasta perioada obiceiului popular stravechi, colindul. Avand semnificatii diferite de la o regiune la alta, colindele ca traditii romanesti de Craciun fac parte din magia noptilor de iarna si a sarbatorilor.Colindele, ca manifestare a traditiei si obiceiurilor mostenite
Din Bucovina si pana in Oltenia, din Dobrogea si pana in Banat, obiceiul popular al colindelor traieste intens in seara de ajun si in zilele de Craciun si Anul Nou. Influentate atat de conceptele bisericesti cat si de vechile practici pre-crestine, colindele sunt purtate din casa in casa de catre cete de colindatori pentru a vesti sarbatoarea si a ura de bine gazdelor sau celor ce deschid usa.
Toate traditiile romanesti de Craciun au o varsta mai veche decat crestinismul, iar conceptia sarbatorii in sine echivaleaza cu practicile arhaice, pagane, ale societatilor antice. In jurul datei stabilite pentru solstitiul de iarna, popoarele indo-europene celebrau moartea si renasterea ulterioara a Zeului-Soare, identificat cu Saturn la romani si cu zeul Mithra la iranieni. In general, mistica sarbatorii este acceasi; zeul imbatraneste si moare, insa renaste odata cu noul an si marcheaza inceputul unui nou ciclu solar.
Termenul de "Craciun"se presupune ca provine din cuvantul latin "creatio" care inseamna creatie, nastere. Legenda spune ca Fecioara Maria, impreuna cu Iosif, rataceau din casa in casa in Bethleem, ajungand intr-un tarziu la casa unui om numit Craciun, care le da adapost in grajd.
Colindele sunt texte ritualice, preluate ca obiceiuri populare, care povestesc despre nasterea Mantuitorului, despre venirea celor trei magi si aparitia stelei pe cer, cea care a vestit nasterea lui Iisus. Unele sunt create de autori anonimi, din popor, si au caracter specific, original sau au fost propagate de catre primii crestini in toate teritoriile cucerite sau sub influenta romana. Altele sunt colinde culte, create de preoti ai Bisericii sau de compozitori de muzica culta. I
Colinde si obiceiuri populare pentru fiecare regiune
Desi colindele cantate sunt in mare parte asemanatoare pe tot cuprinsul tarii, exista si aspecte regionale ale preferintei pentru anumite colinde, sau colinde specifice anumitor zone.
Colindatul in Ajun se face seara si, in general, cetele sunt formate din copii, de la 6 pana la 15 ani, majoritatea baieti (in traditia romaneasca, fetele merg mai rar la colindat), deoarece ei exprima puritatea, veselia si sufletul neintinat. Acestia nu au urari lungi si, de obicei, ei sunt cei care colinda "cu steaua". In Muntenia, Oltenia, Transilvania si Dobrogea, se merge cu mos-ajunul sau la colindeti/colindete. In Banat, Crisana si unele parti din Transilvania se foloseste denumirea de pitarai (pentru colindatori), iar in Bihor se foloseste verbul "a cucuta" pentru a colinda.
Daca in seara de Ajun, primii colindatori si vestitori ai Nasterii Domnului sunt copiii, in prima zi de Craciun, inca de dimneata, se aduna cetele de flacai si pornesc sa colinde la portile satenilor.
In Muntenia, pe langa colindele obisnuite, specifice sunt colindele "Sus boieri nu mai dormiti", "Ia te scoala tu domn bun", "Maria se preumbla", "Ia sculati boieri sculati". In Dobrogea, dintre colindele regionale se pot aminti "De cand Domnul s-a nascut" si "Asta seara-i seara mare". In Ardeal, una din cele mai frumoase colinde este "Coborat-o coborat", dar si "D-auzi gazda ori n-auzi", "Plecat-or", "Astazi Domnul s-o nascut". Aici, dar mai ales in Maramures, este foarte popular Vilfaimul, Vicleimul sau Irozii, un fel de piesa de teatru populara despre nastrerea lui Iisus, venirea magilor si regele Irod, care inainte se juca in biserica, insa se poate juca si in sat. In Moldova si in zona Cavnic din Maramures s-au pastrat obiceiuri populare cu radacini stravechi, si anume personajele mascate in diavoli, moartea, mosi si alte personaje cu masti grotesti, care umbla mascati timp de trei zile si nu au voie sa-si dezvaluie identitatea. Acestia sperie gazdele si lumea de pe strada sau de pe ulite si se spune ca femeile si fetele trebuie sa se fereasca de ei. Bucovina este o alta zona cu traditii romanesti seculare, unde Craciunul este asteptat de toata familia si intampinat cu obiceiurile populare mostenite din stramosi: colindatorii se aduna in cete de cate 6 persoane, in frunte cu un vataf sau calfa.
Chiar daca la oras multe din obiceiurile colindului au fost lasate deoparte, colindele tot mai rasuna la usi, iar colindatorii, mai ales copii, nu au renuntat sa aduca vestea Nasterii Domnului in case.
