Ler - Corul Copiilor din Alioş (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Rămâi gazdă sănătoasă
Video colinde de Crăciun - Rămâi gazdă sănătoasă (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Răsari soare tare
Video colinde de Crăciun - Răsari soare tare (Colinde Craciun)
Video colinde de Crăciun - D-auzi gazda ori n-auzi
Video colinde de Crăciun - D-auzi gazda ori n-auzi (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Trei cocoşi negri-au cântat
Video colinde de Crăciun - Trei cocoşi negri-au cântat (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Într-o Sfântă Duminecă
Video colinde de Crăciun - Într-o Sfântă Duminecă (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Pe munţi cu florile
Video colinde de Crăciun - Pe munţi cu florile (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - La poartă la Ştefan-Vodă
Video colinde de Crăciun - La poartă la Ştefan-Vodă (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Jos în Ţara Românească
Video colinde de Crăciun - Jos în Ţara Românească (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Colo sus pe lângă lună
Video colinde de Crăciun - Colo sus pe lângă lună (Colinde craciun)
Video colinde de Crăciun - Leroilea, leroi
Video colinde de Crăciun - Leroilea, leroi (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Cam pe lângă mare
Video colinde de Crăciun - Cam pe lângă mare (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Noi colindăm la fereastră
Video colinde de Crăciun - Noi colindăm la fereastră (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Colinda sfinţilor
Video colinde de Crăciun - Colinda sfinţilor (Colind Craciun)
Video colinde de Crăciun - Sus la 'naltul ceriului
Video colinde de Crăciun - Sus la 'naltul ceriului (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Doi boieri bătrâniu
Video colinde de Crăciun - Doi boieri bătrâniu (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Ia te scoală Tu Domn bun
Video colinde de Crăciun - Ia te scoală Tu Domn bun (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Prag de beserică
Video colinde de Crăciun - Prag de beserică (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Dumnezeu şi Petru Sfânt
Video colinde de Crăciun - Dumnezeu şi Petru Sfânt (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - La o piatră roslovată
Video colinde de Crăciun - La o piatră roslovată (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Sus, sus, sus, la munte
Video colinde de Crăciun - Sus, sus, sus, la munte (Colinde de Craciun)
Video Colinde de Crăciun - La vârful la nouă meri
Video Colinde de Crăciun - La vârful la nouă meri (Colinde de Craciun)
Video Colinde de Crăciun - Stai tu, murg, legat
Video Colinde de Crăciun - Stai tu, murg, legat (Colinde de Craciun)
Video Colinde de Crăciun - Sub zare de soare
Video Colinde de Crăciun - Sub zare de soare (Colinde Craciun)
Video colinde de Crăciun - Colea, colea, după deal
Video colinde de Crăciun - Colea, colea, după deal (Colinde frumoase)
Video colinde de Crăciun - Dumnezeu umbla
Video colinde de Crăciun - Dumnezeu umbla (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - La doi meri la doi presazi
Video colinde de Crăciun - La doi meri la doi presazi (Colinde Craciun)
Video colinde de Crăciun - Sculaţi, sculaţi, boieri mari
Video colinde de Crăciun - Sculaţi, sculaţi, boieri mari (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Sus, boieri, nu mai dormiţi
Video colinde de Crăciun - Sus, boieri, nu mai dormiţi (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Şi de-a cui sunt aiestea curturi
Video colinde de Crăciun - Şi de-a cui sunt aiestea curturi (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Luai să ducere
Video colinde de Crăciun - Luai să ducere (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - 'Ngheaţă tău în tut de vară
Video colinde de Crăciun - 'Ngheaţă tău în tut de vară
Melodia colinde 2009 video cantece craciun versuri album colinzi frumoase craciun colinde 2009 ultima melodie colinde traditionale colinde audio versurile colinde romanesti colinzi colinde noi 2009 colinde de craciun
Video colinde de Crăciun - Întreabă şi-ntreabă
Video colinde de Crăciun - Întreabă şi-ntreabă (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Sus în poarta Raiului
Video colinde de Crăciun - Sus în poarta Raiului (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Rugat-o rugatu
Video colinde de Crăciun - Rugat-o rugatu (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Scoală, scoală, gazdă mare
Video colinde de Crăciun - Scoală, scoală, gazdă mare (Colinde Craciun)
Video colinde de Crăciun - Ciucur verde de mătase
Video colinde de Crăciun - Ciucur verde de mătase (Colinde de Craciun)
Video colinde de Crăciun - Tot umbla Petre pe Rai
Video colinde de Crăciun - Tot umbla Petre pe Rai (Colinzi colinde)
Video colinde de Crăciun - Sus în vârful muntelui
Video colinde de Crăciun - Sus în vârful muntelui (Colinde de Craciun)
Nicolae Furdui Iancu & Dinu Iancu Salajan - Sculati, sculati boieri mari
Nicolae Furdui Iancu & Dinu Iancu Salajan - Sculati, sculati boieri mari (Colinde de Craciun 2009)
Nicolae Furdui Iancu & Dinu Iancu Salajanu - Ce vedere minunata!
Nicolae Furdui Iancu & Dinu Iancu Salajanu - Ce vedere minunata (Colinde Craciun 2009)
Video colinde de Crăciun - Pogorât-o pogorât
Video colinde de Crăciun - Pogorât-o pogorât (Colinde de Craciun)
Colinde Craciun - Colinde din Transilvania
Colinde Craciun - Colinde din Transilvania (Colinde de Craciun)
Veta Biris - Jur in jur de-aceasta masa
Veta Biris - Jur in jur de-aceasta masa (Colinde noi de Craciun)
Mariana Anghel & Nineta Popa - Deschide usa crestine
Mariana Anghel & Nineta Popa - Deschide usa crestine (Colinde de Craciun)
Melodie colinde 2009 video cantece craciun colinde de craciun versuri album colinzi frumoase craciun colinde 2009 ultima melodie colinde traditionale colinde audio colinde romanesti colinzi noi 2009 colinde de craciun
Grupul Miorita - Sa fii bucuros crestine
Grupul Miorita - Sa fii bucuros crestine (Colinde de Craciun)
Pr. Marian Marcus - Astazi vin sa-mi plec genunchii
Pr. Marian Marcus - Astazi vin sa-mi plec genunchii (Colinde de Craciun)
Pr. Marian Marcus - Ia sculati voi ce dormiti
Pr. Marian Marcus - Ia sculati voi ce dormiti (Colinde de Craciun)
Adriana stoica - Vestea ce s-a profetit
Adriana stoica - Vestea ce s-a profetit (Colinde de Craciun)
Nastacuta Iuga - 'I sara Craciunului (Colind din Ardeal)
Nastacuta Iuga - 'I sara Craciunului (Colind din Ardeal)
DUCU HOTIMA - CIUCUR VERDE DE MATASE /COLINDA MARAMURES
DUCU HOTIMA - CIUCUR VERDE DE MATASE /COLINDA MARAMURES (Colinde de Craciun)
Colinde Craciun - Colinde romanesti din Transilvania
Colinde Craciun - Colinde romanesti din Transilvania
Colinda de Craciun-Fratii de la Biserica Harul Zalau Campan
Colinda de Craciun-Fratii de la Biserica Harul Zalau Campan
Versuri Divertis - Plugusor
Versuri Divertis - Plugusor
Asta-i seara lui Vasile Sfantu'
In care eu gura ca sura vantu'
Si-o adus-o ca nebunul
Tocmai la Antena 1
Si acuma dumneavoastra
Ascultati urarea noastra
Ia mai indemnati mai
Si sunati din zurgalai
Anul asta am votat
Am muncit, dat am si stat
Iarana grea, oamtul mare
Nu-i nimica de mancare
N-am nici vaca, n-am nici plug
Dar am tuia din belsug, mai
Ca vine popa Pripici
Beau deie patru tuici
Da' mici
De e domnu' primar
Beau un kil ca-s gospodar
Vine alianta NASA
Beau un wisky pe sub masa
Ca daca vine Bascosu
Bea rachiu cu Pagubosu
Pai ia mai spuneti mai flacai
Ca nu-i vaina viata, mai
Aho! Aho! Va spun din nou
Vi-l prezint pe Anul Nou
S-a sculat mai an badica Traian
Si si-a sps in minte:
-Voi fi presedinte
Din femei s-a ridicat
Si-n Cotroceni s-a urcat
Si cu timpul ce trecea
Tara el o curata
Taxele le micsora
Pensiile tot marea
Presao eliberea
Si-n UE ne integra
Romania arata
Mai ceva ca Anglia
S-acum spunem poveste
Inainte mult mai este
Ce o vorba zice asa
Om trai si om vedea
Sa ciocnim acum paharul
Pentru Traian masrinarul!
Sa traiti domn' presedinte
Tine carma inainte
Manati mai!
De urat am mai ura
Dar ni-i ca s-a innopta
Si noi suntem mititei
Si ne muste cainii rai
Iar acum la incheiere
O sa-si ia la revedere
Anul vechi care-a apus
Dupa ce-a plecat de sus
Aho! Aho! Pe innserat
Eu treba mi-am terminat
Ur un pic si am plecat
Ca-s un pic cam ofticat
De oftica uite, din pacate
Nu e continuitate
In scari ma voi ridica
Prin partid ma voi uita
Sibine-l voi scutura
Ca eu nu-s de-aici colea
Sunt de la ciuca vuca
Si stiu sa dau cu maciuca
O sa-mi dea toti socoteala
Ca sa-mi scot si eu parleala
Mai apoi ma pensionez
Si in congo emigrez
La ureche trei bidoane
Iesi la pensie mai Ioane
Vrem sa va dorim acum
Un an nou frumos si bun
Un an nou mai norocos
Mai bun ca cei care-au fost
Si de astazi inainte
Sa-i spunem la presedinte
Ca la anul care vine
Sa fie mult, mult mai bine
Iar de n-o sa fie asa
Va fi vai de basca sa
Opriti plugul mai flacai
Sa ciocnim paharul, mai
La anul si la multi anï!
Obiceiuri de Craciun si de Anul Nou
Caius Iulius Caesar a stabilit, la 708 ani de la fondarea Romei, ca Anul Nou să fie sărbătorit la 1 ianuarie, dînd acestei zile o conotaţie politică, deoarece era data la care noii proconsuli intrau în funcţii, deci era un nou an de guvernare. Sărbătoarea Anului Nou este, de fapt, o sărbătoare ciclică, avîndu-şi originea în duodecesima Evului mediu. Cele douăsprezece zile în care se schimbă anul încep înainte de Crăciun şi se termină în 6 ianuarie. Începută în Ajunul Crăciunului şi încheiată în 6 ianuarie, sărbătoarea Anului Nou este o sărbătoare ciclică şi tot ceea ce se întîmplă în timpul acestei sărbători se întîmplă cu un singur scop: acela de a trece peste un prag. În cadrul celor douăsprezece zile ce aparţin sărbătorilor de iarnă, Anul Nou reprezintă un adevărat corolar al acestora.
Umblatul cu capra
Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun pînă la Anul Nou. Măştile care evocă la Viflaiem personaje biblice sînt locuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţa (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită "brezaia" şi obiceiul se practică, mai ales, de Anul Nou. Masca este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei. Capra saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Un spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei.
Pluguşorul
Urare tradiţională la români în preajma Anului Nou, pluguşorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul pluguşorului şi-a pierdut astăzi caracterul de incantaţie magică.
Sorcova
Aparţinînd obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceştia poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hîrtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvîntul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucîtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.
Alături de aceste obiceiuri de Anul Nou, există şi obiceiuri "rezervate” fetelor de măritat. La miezul nopţii, fetele singure mergeau la rîu, spărgeau gheaţa şi dezbrăcate în pielea goală făceau baie în rîul rece, în credinţa că vor fi curate şi frumoase tot timpul anului şi, desigur, dragi feciorilor. Tot la miezul nopţii de Anul Nou, fetele loveau cu fundul uşa de la coteţul porcului. Dacă porcul grohăia, era semn că fata urma să se mărite în anul care tocmai începea. Pentru cunoaşterea ursitului, la miezul nopţii, fata îşi punea o oglindă pe piept şi una o aşeza în faţă. De o parte şi de alta a oglinzii din faţă aşeza două lumînări aprinse. Dacă fata urma să se mărite în acel an, vedea în oglinda de pe piept un drum pe care îi venea ursitul.
Superstiţii româneşti
Cine strănută în noaptea Anului Nou va avea noroc tot anul sau va primi daruri a doua zi. În ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros. Nu se dau nici bani împrumut şi cine n-are bani atunci va fi tot anul lipsit de bani. La Anul Nou, fiecare om trebuie să ia în mînă unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mînuiască de trei ori. Plugarul ia sapa cu care dă de trei ori în pămînt şi furca pe care o ridică de trei ori. Gesturi asemănătoare, fiecare în felul său, fac ciubotarul, dulgherul, pietrarul şi morarul, ca semn de bărbaţie şi spor la lucru. Înainte cu două-trei săptămîni de Anul Nou se pun boabe de grîu într-o strachină de apă, ca să vadă gospodarul dacă încolţeşte şi cît de crescut va fi firul de grîu pînă la Anul Nou. După creşterea lui (abundentă sau nu) se prognozează recolta anului viitor.
Tradiţii de Anul Nou, în lume
În Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstiţiilor şi prezicerilor. În unele părţi din Elveţia şi Austria, localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfîntul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare care va scăpa şi va distruge lumea în anul 1.000. Pentru că acest lucru nu s-a întîmplat, toţi au fost fericiţi, dar în amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.
În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfîntului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lîngă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfîntul cel bun. O mîncare tradiţională este "vassilopitta", o prăjitură în care este pusă o monedă de argint sau de aur. Cine găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.
În Scoţia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar în unele sate sînt aprinse suluri de smoală, ce sînt apoi lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănînci 12 struguri la miezul nopţii, pentru a avea 12 luni fericite în anul care vine.
În ebraică, Anul Nou se numeşte "Rosh Hashanah". Este o perioadă sacră, cînd oamenii se gîndesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cîntă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.
Hinduşii nu sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În sudul Indiei, mamele pun mîncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa anului nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, pînă cînd sînt conduşi de mînă la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, vestul Indiei, anul nou este celebrat la sfîrşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu cu festivalul Diwali, cînd pe acoperişuri se pun mici opaiţe cu ulei, aprinse.
Anul Noul chinezesc este celebrat cîndva între 17 ianuarie şi 19 februarie, cînd este Lună Nouă, Yuan Tan. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sînt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sînt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hîrtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.
Pentru japonezi, Anul Nou "Oshogatsu" este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie sînt organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sînt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, templele budiste bat gongul de 108 ori, ca simbol al încercării de a scăpa de 108 tipuri de slăbiciuni umane. Pe 1 ianuarie, copiii primesc "otoshidamas" - mici cadouri cu bani înăuntru.
Sursa: http://www.telegrafonline.ro
Citeste mai multe:
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor satiric
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor haios
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor romanesc
Colinde de Craciun: Colinde - Plugusor cu 6 boi
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor cu 4 boi
Colinde de Craciun: Colindele - obiceiuri de Craciun
Colinde de Craciun: Colindul - Obiceiul traditional de Craciun
Umblatul cu capra
Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun pînă la Anul Nou. Măştile care evocă la Viflaiem personaje biblice sînt locuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţa (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită "brezaia" şi obiceiul se practică, mai ales, de Anul Nou. Masca este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei. Capra saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Un spectacol autentic trezeşte în asistenţă fiori de spaimă. Mult atenuat în forma sa citadină actuală, spectacolul se remarcă mai ales prin originalitatea costumului şi a coregrafiei.
Pluguşorul
Urare tradiţională la români în preajma Anului Nou, pluguşorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul pluguşorului şi-a pierdut astăzi caracterul de incantaţie magică.
Sorcova
Aparţinînd obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceştia poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hîrtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvîntul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucîtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.
Alături de aceste obiceiuri de Anul Nou, există şi obiceiuri "rezervate” fetelor de măritat. La miezul nopţii, fetele singure mergeau la rîu, spărgeau gheaţa şi dezbrăcate în pielea goală făceau baie în rîul rece, în credinţa că vor fi curate şi frumoase tot timpul anului şi, desigur, dragi feciorilor. Tot la miezul nopţii de Anul Nou, fetele loveau cu fundul uşa de la coteţul porcului. Dacă porcul grohăia, era semn că fata urma să se mărite în anul care tocmai începea. Pentru cunoaşterea ursitului, la miezul nopţii, fata îşi punea o oglindă pe piept şi una o aşeza în faţă. De o parte şi de alta a oglinzii din faţă aşeza două lumînări aprinse. Dacă fata urma să se mărite în acel an, vedea în oglinda de pe piept un drum pe care îi venea ursitul.
Superstiţii româneşti
Cine strănută în noaptea Anului Nou va avea noroc tot anul sau va primi daruri a doua zi. În ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi somnoros. Nu se dau nici bani împrumut şi cine n-are bani atunci va fi tot anul lipsit de bani. La Anul Nou, fiecare om trebuie să ia în mînă unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mînuiască de trei ori. Plugarul ia sapa cu care dă de trei ori în pămînt şi furca pe care o ridică de trei ori. Gesturi asemănătoare, fiecare în felul său, fac ciubotarul, dulgherul, pietrarul şi morarul, ca semn de bărbaţie şi spor la lucru. Înainte cu două-trei săptămîni de Anul Nou se pun boabe de grîu într-o strachină de apă, ca să vadă gospodarul dacă încolţeşte şi cît de crescut va fi firul de grîu pînă la Anul Nou. După creşterea lui (abundentă sau nu) se prognozează recolta anului viitor.
Tradiţii de Anul Nou, în lume
În Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstiţiilor şi prezicerilor. În unele părţi din Elveţia şi Austria, localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfîntul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare care va scăpa şi va distruge lumea în anul 1.000. Pentru că acest lucru nu s-a întîmplat, toţi au fost fericiţi, dar în amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.
În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfîntului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lîngă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfîntul cel bun. O mîncare tradiţională este "vassilopitta", o prăjitură în care este pusă o monedă de argint sau de aur. Cine găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.
În Scoţia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar în unele sate sînt aprinse suluri de smoală, ce sînt apoi lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănînci 12 struguri la miezul nopţii, pentru a avea 12 luni fericite în anul care vine.
În ebraică, Anul Nou se numeşte "Rosh Hashanah". Este o perioadă sacră, cînd oamenii se gîndesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cîntă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.
Hinduşii nu sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În sudul Indiei, mamele pun mîncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa anului nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, pînă cînd sînt conduşi de mînă la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, vestul Indiei, anul nou este celebrat la sfîrşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu cu festivalul Diwali, cînd pe acoperişuri se pun mici opaiţe cu ulei, aprinse.
Anul Noul chinezesc este celebrat cîndva între 17 ianuarie şi 19 februarie, cînd este Lună Nouă, Yuan Tan. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sînt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sînt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hîrtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.
Pentru japonezi, Anul Nou "Oshogatsu" este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie sînt organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sînt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, templele budiste bat gongul de 108 ori, ca simbol al încercării de a scăpa de 108 tipuri de slăbiciuni umane. Pe 1 ianuarie, copiii primesc "otoshidamas" - mici cadouri cu bani înăuntru.
Sursa: http://www.telegrafonline.ro
Citeste mai multe:
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor satiric
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor haios
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor romanesc
Colinde de Craciun: Colinde - Plugusor cu 6 boi
Colinde de Craciun: Versuri colinde - Plugusor cu 4 boi
Colinde de Craciun: Colindele - obiceiuri de Craciun
Colinde de Craciun: Colindul - Obiceiul traditional de Craciun
Versuri colinde - plugusor satiric
Versuri colinde - versuri formatie urs
Buna seara gospodari.
Gospodari si gospodine
Si voi domnisoare fine.
De dormiti, de nu dormiti
Va rugam sa va treziti.
Dati urechea la fereastra
Si-ascultati urarea noastra.
Noi plugari din Câmpulung
Am pus sase boi la plug,
Ca de când s-a înserat
Noi cu plugul am plecat.
Zurgalai si clopotei,
Înc-o roata, mai flacai
Toti gospodarii din sat
Stau si-asculta la fereastra
Ca asa e în seara asta.
Iara cu baiat din sat
Am plecat dupa-nsurat.
Într-un sat, într-o comuna,
Sa-mi gasesc o fata buna.
Mi-am luat si eu mireasa
De la mine a treia casa.
Frumos nume mai avea
Ca Maria o chema.
Frumusica nu prea, prea,
Vreo optzeci de ani avea.
De urâta nu-i frumoasa
Te sperii vazând-o prin casa.
Si de rau nu-i sade bine
Când. se duce parca vine.
De mâncare n-am ce zice
Se pricepe sa manânce.
Si manânca, frate draga,
Câte-o mamaliga întreaga.
A facut o mamaliga,
De nici câinii n-o manânca.
Nici motanul de pe horn
N-o manânca sa-l omori.
Si de cruda ce era,
Nici la porci nu le placea.
Zurgalai si clopotei
Înc-o roata, mai flacai! Hai,hai!
Mi-am luat alta mai mica
Ard-o focul mult manânca.
Popusoi din cinci gradini,
Brânza de la noua stâni,
Lapte de la sapte vaci,
Faina din zece saci.
Dar iubeste de pârleste
Si de asta nu mai creste.
Multe, multe v-oi mai spune
Ca eu sunt cam bun de glume.
Daca-ncep acum o gluma
Precis uit de uratura.
Chiar acum în asta seara
Am facut o socoteala.
Chiar din casa dumneavoastra
Am sa iau vreo trei parale
Si rachiu de tescovina
Sa-mi sterg gâtul de rugina!..
Cum visam asa, deodata
Am vazut doi ochi de fata,
Ochi caprui si buni de joc
De-am ramas trasnit în loc.
Limba mi se-mpleticea,
Graiul mi se bâlbâia
Si inima-n piept batea.
Ca un ceas în mine faces.
Si-auleu, ce as fi facut
Ochii fetei sa-i sarut!
Ma uitai ceva mai bine
Aoleu si vai de mine!
Nu-i nici fata, nici nevasta,
Era mâta la fereastra.
Statea mâta si privea
Cum ma-ndragosteam de ea.
Foaie verde foi ca plopul
Am avut si eu un socru
Scurt si gras ca polobocul
Tine mult la fudulie.
Soacra mea cam durdulie,
Cu parul de tuci.
N-ai de unde sa-1 apuci.
Si are un batic pe cap
De-o vara nu 1-a spalat.
Si mai are un cojocel
Din treizeci de piei de miel.
Iar când se-mbraca namila
Era nalta ca camila.
Si-a avut si ea barbat
Si 1-a dat contract la stat.
Era mic si cracanat
Si cadea noaptea din pat,
Mai purta si evazati
De velura cam roscati,
Palarii ca mexicanii
Cum le poarta gogomanii.
Zurgalai si clopotei,
Opriti plugul, mai flacaï!
Aho, aho!
Versuri colinde - Plugusor romanesc
Versuri colinde - Plugusor romanesc (Colinde de Craciun)
Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu mânati
Si cuvântul mi-ascultati:
Am plecat sa colindam
Pe la case sa uram,
Plugusorul românesc
Obiceiul stramosesc.
Va uram cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Si pe creste
Si pe ses!
Câte mere în livezi
Atâtea vite-n cirezi;
Câta apa în izvoare
Atâta lapte-n sistare;
Sa ne fîe-ndestulata
Casa toata!
Tara toata!
Ia mai mânati, mai flacai!
Si strigati cu totii mai!
Hai,haï!
Colinde - Plugusor cu 6 boi
Colinde - Plugusor cu 6 boi (Colinde de Craciun)
Aho, aho, plugusor mititel
Cu .rotitele de fier
Trag baieti vârtos de el;
Plugusor cu sase boi,
Cei dinainte
Cu coarnele frânte,
Cei de la mijloc
Cu coarnele de busuioc,
Cei de la roata
Cu coarnele-n balta.
Hai,hai!
Hai mai iute cu colacul
Ca farâma boii pragul.
S-avem jug de putregai
Cu protapul de malai.
S-avem a trece
Peste-o apa rece
Unde stau leii-paraleii,
Cu gurile cascate,
Cu limbile lasate,
Sa ne-apuce pe la spate.
Hai,hai!
Hopuri, hopurate,
La multi ani cu sanatate!
Sa traiti,
Sa-mbatrâniti
Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul primaverii,
Ca toamna cea bogata
Cu bucate-ndestulata!
Ia mai mânati, mai flacai!
Hai, haï!
Versuri colinde - Plugusor cu 4 boi
Versuri colinde - Plugusor cu 4 boi (Colinde de Craciun)
Aho, aho, ho-ho,
Mâine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si începe a brazda,
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.
Doamne binecuvânteaza,
Casa care o ureaza
Plugusor cu patru boi,
Plugusor mânat de noi.
Sus pe cer ca straluceste,
O stea mare ce vesteste
Ca se curma de acum
Al nevoilor greu drum;
Asta-i steaua româneasca
A unirii
Si-a-nfratirii,
Stea de viata, stea de spor,
Stea de bine-n viitor.
Fa-o, Doamne, sa luceasca
Steaua noastra româneasca
Si sa stea tot între noi,
Sa nu mai avem nevoi.
Anul Nou ne-aduce noua,
Timp mai bun si viata noua;
Anul Nou o sa ne fie,
Început de veselie.
Mari pe mici n-or prigoni,
Mici pe mari nu vor râvni,
În fratie si dreptate
Au sa fie legi lucrate.
Noi cu ei mâna vom da
Si-ntr-o hora vom juca.
Dumnezeu care ne-asculta,
Ne întinde hrana multa,
Si pamântul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.
Mânati, mâi!
Hai,haï!
Colindele - Obiceiuri de Craciun
La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datini şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc. Colindele, colindele de copii, urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cântecele de stea sunt câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.
Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de Anul Nou. La colindat participă tot satul tradiţional, deşi efectiv colindă doar copiii şi flăcăii, constituiţi în cete, ceata fiind alcătuită după o orânduială bine stabilită, având o ierarhie proprie, un conducător şi un loc de întâlnire. Ea este structura care stăpâneşte, în timpul sărbătorilor Anului Nou, viaţa satului. Amploarea colindatului este determinată de "Festum incipium" al Anului Nou, caracter care a imprimat obiceiurilor legate de noul an nuanţe de ceremonie deschisă, primitoare de înnoiri. Tot ce se petrece în această perioadă trebuie să aibă un caracter de bun augur, colindele caracterizându-se prin crearea unei atmosfere pline de optimism în care se formulează dorinţe şi năzuinţe ale oamenilor, acesta atingând chiar limitele fabulosului.În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul - străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Urarea de pluguşor este de fapt un adevărat poem care deschide cu har, recurgând la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul contribuie la veselia generală a sărbătorilor de Anul Nou, colorând desfăşurarea acestei sărbători cu acele elemente care ilustrează una din principalele ocupaţii ale poporului nostru - agricultura.
Capra a fost socotită de români ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. Jocul "caprei" (omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul ,,caprei". Jocul ,,caprei", generalizat în toată ţara la sfârşitul secolului al XIX-lea şi fiind socotit un joc păgân, mulţi slujbaşi ai bisericii au refuzat să-l primească pe la casele lor, socotindu-l ,,nevoit de legea creştinească" (Gr. Tocilescu).
În zilele noastre, jocul a rămas un pretext pentru una dintre tradiţionalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ştergare ş.a., în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor şi pentru urări bune cu prilejul Anului Nou. În satele şi comunele maramureşene se practică "două tipuri distincte de "capră": - jocul caprei - bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieraş; la Botiza, patru sau şase Fluieraşi) - jocul caprei inclus într-un spectacol popular complex Ca şi celelalte jocuri cu măşti practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, şi în jocul ,,caprei" şi-au făcut loc, pe lângă măştile clasice (capra, ciobanul, ţiganul), măştile de ,,draci" şi ,,moşi" care prin strigăte, chiote, mişcări caraghioase, măresc nota de umor şi veselie, dând uneori o nuanţă de grotesc.
Colindătorii trebuie primiţi cu bucurie în suflet, ei fiind cei care aduc bucurie şi lumină ăn caselor creştinilor, cu ocazia sărbătorilor.
Sărbători fericite!
Colindul - Obiceiul traditional de Craciun
Practicile tradiţionale ale sărbătorilor de iarna moştenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicând participarea întregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Crăciunul concentrează o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumuseţea si prospeţimea sa, colindatul copiilor.Urarea de Moş Ajun (23-24 decembrie) se practica in întreaga tara, cu denumiri variate. Astfel, in unele parţi din Muntenia, Oltenia, Transilvania si Dobrogea se întâlnesc ajunul, moş-ajunul, buna dimineaţa la moş-ajun, colindisul, neatalasul, colinda sau la colindeti/colindete. in sudul Banatului, nordul Olteniei si unele parţi din Transilvania si din Crişana, obiceiul este cunoscut sub numele de pitarai sau piterei - denumire ce o poarta si copiii colindători. in Bihor, întâlnim si denumirea de a cucuta.
Colindele copiilor sunt scurte, vestesc sărbătoarea, urează belşug in miei, vitei, purcei, pui si cer, in versuri pline de haz, daruri cuvenite: alune pere, mere, colaci. in Oltenia si Tansilvania, copiii, numiţi pitarai, atingeau cu bete sau cu nuiele stâlpii porţilor, uşorii uşilor de la grajduri si hambare, grinda casei si scormoneau in cărbuni pentru a aduce noroc si belşug: ”Buna-i ziua lui Ajun/ Ca-i mai bun’a lui Crăciun/ intr-un ceas bun!/ Porci graşi unsuroşi/ Sa-i mănânce oamenii sanatosi./ Boi tragatori,/ Stupi roditori,/ Cai incurcatori, / Oile lânoase,/ Vacile lăptoase,/Pui de găina,/ Pui de rata, / Pui de toate animalele,/ Bani si sănătate.”
Obiceiul se desfasoara in “cete” de copii, băieţi - mai rar fete - sau in grupuri mixte. Numărul participanţilor dintr-o ceata este de doi, patru, cinci copii-la categoria celor mici (de la 3-4 ani pana la 6-7 ani) si de 4, 6, 7, 12 copii la categoria şcolarilor (de la 6-7 ani pana la 14-15 ani).
In acelaşi sat pot exista unul sau mai multe grupuri de vârste diferite. Manifestarea se desfasoara de doua ori-in noaptea de 23 spre 24 decembrie si in zorii zilei de 24 decembrie. Copii se aduna, de obicei, la o casa unde repeta colindele, si odată cu venirea serii isi încep colindatul. Colindătorii poarta trăistuţe atârnate de gat in care pun darurile ce le primesc, iar in mina ţin un bat numit, in unele zone, colinda sau pitar. Colinda este făcuta, de obicei, din lemn de alun frumos incrustat. Ea este purtata de citiva băieţi mai mari din ceata, numiţi uneori vătafi, si este folosita, in unele zone ale tarii, pentru scormonirea in cenuşa sau in focul din vatra. Acţiunea are, in mentalitatea populara, semnificaţia de a aduce noroc si belşug in casa gospodarului.
Urările copiilor sunt de cele mai multe ori scurte, după care, in versuri pline de umor, solicita gazdei darurile. Conţinutul urării poate sa fie acelaşi la fiecare casa colindata. Copii sunt rasplatiti întotdeauna cu daruri. Cel mai răspândit este colacul de pâine, pregătit anume pentru acest prilej. Colacii făcuţi din faina de grâu, împletiţi in forma de opt, se numesc colindeţe sau colindeti. Alteori se mai numesc bolindeţe, bolindeti sau bobideti. in afara de colaci darurile pot fi compuse din fructe, bomboane.
Craciun fericit si La multi ani!
Colinde de Craciun - O ce veste imbucuratoare
Colinde de Craciun - O ce veste imbucuratoare (Colinde de Craciun)
Ducu Bertzi - Un crestin s-a-nvrednicit
Ducu Bertzi - Un crestin s-a-nvrednicit (Colinde de Craciun)
Millenium - Creştini, Crăciunul a sosit
Millenium - Creştini, Crăciunul a sosit (Colinde de Crăciun)
Colinde de Craciun - Azi E Miercuri, Maine-I Joi
Colinde de Craciun - Azi E Miercuri, Maine-I Joi (Colinde de Craciun)
Versuri colinda crestina - O veste am adus
Versuri colinda crestina - O veste am adus (Colinde de Craciun)
Toti---Veste am adus, o veste am adus
Fata--- Si lumi intregi, I-se arata
Cel far de inceput, si far de tata
Noi o veste am adus,
S-a nascut, S-a nascut Iisus
baietii--Veste am adus, o veste, o veste
toti-- S-a nascut Mantuitorul, Domnul si Izbavitorul
O veste am adus, veste am adus, S-a nascut Iisus, S-a nascut Iisus
Toti---Veste am adus, o veste, o veste
toti-- S-a nascut Mantuitorul, Domnul si Izbavitorul
O veste am adus, veste am adus, S-a nascut Iïsus X4
Colinde de Craciun - Departe intr-un staul
Colinde de Craciun - Departe intr-un staul (Colinde Craciun 2009)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
